ublo
bogdan's (micro)blog

bogdan » liberarizarea cunoașterii

07:50 pm on Feb 11, 2014 | read the article | tags:

cel mai rău lucru care i se poate întâmpla unei direcții de cercetare este subfinanțarea. nu, lipsa fondurilor pune presiune pe cercetător pentru a deveni creativ, productiv și competitiv, pentru că tehnologia pe care o dezvoltă trebuie, într-un timp relativ scurt, să îi asigure existența. edison nu a inventat primul bec, ci primul bec fezabil din punct de vedere comercial1. asemeni prădătorilor din junglă, lipsa hranei devine un factor al naibii de motivant.

suprafinanțarea este visul oricărui cercetător, posibil de altfel numai în situașia finanțatorilor vizionari. lipsa celorlalte griji materiale permite un focus total asupra problemelor care trebuie rezolvate. un exemplu elcovent este secvențierea genomului uman, care a beneficiat de entuziasmul și suportul financiar al mai multor entități, prezentând rezultatele finale cu aproape 2 ani înainte de termenul stabilit2. dezvoltarea agriculturii a permis oamenilor primitivi să mute obiectul activității lor către cultură și științe.

ajungând la subfinanțare, cercetătorul știe că nu dispune de resurse suficiente pentru a-și atinge integral obiectivele și profită de naivitatea finanțatorilor pentru a prezenta o serie de rezultate spectaculoase, dar care necesită un minimum de resurse, în așa fel încât să-și asigure continuitatea. două exemple care îmi vin în acest moment în minte sunt fuziunea nucleară (ca domeniu) și problema neutrinilor mai rapizi decât lumina. dezavantajul pentru societate vine din puterea inimaginabilă a organismelor vii de a se adapta. mâncăm, dar nu atât de mult. în câteva generații metabolismul se va modifica încât să compenseze deficitul de nutrienți. în acest fel, idei de altfel revolușionare, vor continua să fie plasate în categoria ”ne-important” și, cu excepția unor grupuri în continuă diminuare, să fie uitate.

atitudinea social-democrată ”lasă, să fie bine la toți” nu este oportună în educație și cercetare, două domenii în care legea junglei (liberalismul) ar trebui să fie dominantă.

Thomas A. Edison seen here in 1929 holding a replica of his first lamp.

referințe:
1. Paul Israel, Edison: A life of inventions (2000) Wiley&Sons
2. Ivan Noble, Human Genome Finally Complete (2003) BBC News
3. Sursă Imagine: Thomas Edison

aceast sait folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența ta, ca vizitator. în același scop, acest sait utilizează modulul Facebook pentru integrarea cu rețeaua lor socială. poți accesa aici politica mea de confidențialitate.