ublo
bogdan's (micro)blog

bogdan » cancun, mexico

01:08 pm on Nov 24, 2013 | read the article | tags: away

a trecut ceva timp de când n-am mai avut o vacanță în adevăratul sens al cuvântului în așa fel încât n-am putut să trec peste propunerea lui marian pentru o vacanță exotică în noiembrie. chiar dacă aveam îndoieli înainte să plec referitoare la oportunitatea lipsei mele, mi-am făcut curaj și luni dimineață eram în aeroport cu destinația Cancun via Madrid.

drumul a fost obositor, iar cele 10 ore și umpic petrecute între Madrid și Cancun au fost groaznice. deși nu e cel mai lung zbor pe care l-am făcut, a fost de departe cel mai incomod: de la scaunele înghesuite, la indiferența personalului de zbor trecând prin aerul condiționat infernal. am mai dormit, am mai mâncat, am mai văzut un film și-ntr-un final am aterizat, fiind luați în primire de poliția de frontieră încă de la ieșirea din culoarul de îmbarcare. ”Romanian? Step aside please.” deja în mintea mea rulau scenariile din presă: ne vor ține închiși, se vor purta urât și ne vor trimite înapoi. deși poate neplăcut, mexicanii au fost politicoși și am fost ”reținuți” aproximativ 30-45 de minute, timp în care au verificat rezervările la hotel și biletele de întoarcere. ne-au mulțumit și ne-au lăsat la un ghișeu liber pentru verificarea pașapoartelor.

un mic amănunt: în avion primești formularul de viză (bilingv, englez – spaniol) și formularul de vamă (din nefericire doar în spaniolă) pe care ar fi bine să le completezi și să nu le pierzi. cel de viză se va transforma în cartea de ședere (care va trebui prezentată la plecare) pe când cel de vamă e de unică folosință. vei primi altul la plecare.

în aeroport era frig. de fapt, una dintre obsesiile mexicanilor este aerul condiționat folosit la capacitate maximă. peste tot. de la clădiri la mijloace de transport. asta în timp ce afară sunt în medie 30 de grade cu o umiditate de peste 90%. aceeași senzație ca într-o saună umedă. iar lucrul ăsta ar trebui să determine tipul de haine utile: tricouri și cămăși subșiri cu mânecă scurtă, pantaloni scurți (sunt permiși aproape pe peste tot) și încălțăminte comodă (mocasini, teniși, șlapi – deși ultimii nu sunt universal acceptați în localuri). tot la nivelul haine, costumele de baie sunt oarecum pudice. am numărat pe degete costumele mai ”îndrăznețe”. umiditatea mare împiedică hainele să se usuce, lucru care ar trebui să fie decisiv pentru numărul de piese vestimentare. tot ca o recomandare, una sau două perechi de pantaloni lungi nu strică. sunt localuri, extrem de puține de altfel, unde nu sunt permiși pantalonii scurți.

fast forward către hotel. unde am avut noroc. din ăla chior. sora mea, lucrând la genius travel o agenție de turism, s-a ocupat de rezervări și bilete de avion și ne-a dat mai multe opțiuni de hotel. toate de 5 stele. toate cu all-inclusive. nu prea m-a interesat aspectul. chief, folosind trip advisor a ales Iberostar Quetzal. un hotel mai degrabă mediu din punctul de vedere al prețului. surpriza a venit când am ajuns la hotel. și-am văzut că suntem cazați într-o vilă în interiorul unei grădini zoologice. printre păuni, fazani, capibara, iguane, papagali, flamingo, maimuțe și lemuri. camerele erau spațioase, aranjate cu specific mexican, curate. vila în care am stat era plasată la jumătatea distanței dintre mare și principalul restaurant. traseul către cele două elemente de interes avea două opțiuni: modern, pe o alee pe unde treceau și golf-cart-urile angajaților și rustic, pe o cărare printr-o pădure simulată. și pentru ca experiența să fie completă, în spatele vilei se întindea o piscină imensă. o observație: Iberostar Quetzal are și un frate geamăn, cu care împarte curtea, Iberostar Tucan. oaspeții dintr-unul au acces și în celălalt, curtea fiind comună. la o primă vedere, cele două au în total 1,000 de camere printre care și unele în vile situate chiar pe plajă.

plaja era superbă, cu nisipul alb și fin. iar marea albastră și transparentă. pentru cei care au fost în croația, arată ceva mai bine ca acolo. iar apa era cu siguranță mai caldă. și cu valuri pentru surferii începători. hotelul avea bucata lui de plajă privată, păzită unde n-am avut nicio problemă lăsând lucruri în timp ce intram în apă sau mergeam după băuturi și înghețată la bar.

ah. barul. deschis de dimineașa, de pe la 7 până după l?sarea întunericului, avea o selecșie generoasă de b?uturi. am apreciat în special mojito. în cantit?și mari =). și dozatoarele de r?coritoare și ghea?? la îndemân?. față de all-inclusive-ul vecinilor bulgari, n-am observat zgârcenie în calitatea b?uturile alcoolice. pentru cei leneși, o cheln?ri?? servea clienșii direct la ?ezlong. un mic amănunt: deși oamenii accept? ?pag? cu zâmbetul pe buze și sunt încântași de generozitatea turi?tilor, tips-ul nu aduce cu el servicii speciale: nu a?tepta promptitudine sau atenșie din partea celor cărora le-ai dat ceva. tips-ul obi?nuit este între US$ 1 și US$ 5 (10 – 50 de pesos). în aceeași categorie intr? și recomandarea de a schimba majoritatea dolarilor în pesos din cauza cursului de schimb, pentru a-și spori bugetul cu 20%. deși cursul oficial e 12 și ceva pesos pentru US$ 1, majoritatea covârșitoare a conversiilor on-site sunt făcute la 10 pesos pentru US$ 1. atenșie la un aspect. pre?urile afi?ate sunt de obicei în pesos iar simbolul pentru el este un S tșiat cu o singur? bar? ($), în timp ce S-ul dolarului american este tșiat cu două paralele.

oricum, banii sunt ultima grijă. pentru că în interiorul hotelului totul este gratuit. de la minibar, la prosoape pentru plajă (pe care le poți schimba de câte ori vrei în fiecare zi) până la mâncare. singurul interval în care nu poți să mănânci sau să bei este 4 A.M. – 6 A.M. în rest, sunt două restaurate cu mâncăruri variate, 4 restaurante cu specific (italian, oriental, mexican și stakehouse – pentru acestea e necesară o rezervare gratuită) și un restaurant pe plajă (unde au în mare parte hamburgeri și hot-dog proaspeți). deși am avut rezervare, n-am mâncat la niciunul dintre restaurantele specifice. mâncarea de la restaurantul nostru general, Cozumel, avea tot ce-mi doream. colegii de vancanță probabil râd și acum de hamburgerii pe care mi-i făceam cu tot felul de ingrediente mexicane – în special guacamole. însă mâncarea era cu mult mai variată: de la paella, tortillas și tacos la fructe de mare și supe exotice. o mulțime de fructe și prăjituri pentru desert, sucuri naturale și răcoritoare. în restaurant nu se consuma alcool (cu excepția berii).

deși exotic, locul poate părea plictisitor. însă în fiecare zi aveau loc concursuri la piscină și spectacole pentru turiști seara, chiar în interiorul hotelului. singurul pe care l-am prins a fost miss iberostar sau ceva de genul, nu chiar pe placul meu, dar cu siguranță amuzant pentru majoritatea oaspeților – familii trecute de prima tinerețe.

în cazul în care ești dispus să cheltuie?ti ceva, lucrurile devin ceva mai interesante. cel mai la îndemână este un bilet pentru Coco Bongo. cel mai celebru club din america latină (n-o să spun de sud, pentru că mexic este în america de nord). pentru 50 și puțin de dolari – cam totul se negociază, inclusiv acolo unde pare imposibil – primești transport până și de la club, un loc în picioare și open-bar cu chelner care te servește toată noaptea. pare de vis, însă clubul este atât de aglomerat încât abia dacă ai loc să te miști. de dans nici nu poate fi vorba. însă ce e cu adevărat interesant, este spectacolul cu scene din filme celebre care durează mai bine de 3 ore. actorii și dansatorii din club sunt pe rând the Beatles, Elvis, Michael Jackson, Slash, Freddy Mercury, Madonna, Rihana sau interpretează scene din filme cum ar fi Grease, Spiderman, Muzicalul Chicago, Moulain Rouge, Pirații din Caraibe, Tron și probabil altele care acum îmi scapă. spectacolul este unic, însă după ce l-am văzut n-aș putea spune că s-a ridicat la nivelul așteptărilor și pot să spun cu certitudine că nu e pe lista de must-do în Cancun.

cu ceva mai mulți bani, poți să mergi în excursii. recomandarea lui cristi era să aleg Chichen Itza, Isla Mujeres și Xcaret. am ales un pachet care includea Tulum, Chicen Itza și Isla Mujeres (USD 212) în timp ce Xcaret (USD 159) l-am luat separat. vremea nu mi-a permis să văd Isla Mujeres, iar faptul că am luat excursiile de la un agent mi-a permis să-mi recuperez banii (USD 92). excursiile se pot lua fie de la agenți care te așteaptă la hotel, fie din piață – aflată la 700 de m înspre nord de hotel. prețurile excursiilor în piață sunt ultra negociabile :). așa că dacă aveți chef și sunteți dispuși să riscați, ține-ți minte că românia e asociată cu nadia comăneci și trageți de preț, mai ales că sunt două locuri la 50 de m unul de celălalt care vând aceleași excursii. ce n-am găsit la hotel și părea interesant la chioșcuri a fost excursia de pescuit all-inclusive. 4 ore cu 6 linii pentru 4 persoane. cu stewart și căpitan. pe care am scos-o la US$ 200 (inițial cereau USD 292) pentru toți 4.

tulum este o așezare maya la mare, are și o bucățică de plajă care poate fi folosită de turiști. ce mi-a atras atenția a fost ghidul care povestea cu pasiune despre mayași. în rest, pietre, iguane, papagali, flori și plajă – poate erau și alte lucruri însă în excursie îmi reveneam după o noapte de nesomn petrecută într-un club, după mojito și jack cu cola. un drum până la toaleta unui bar din localitate (50 de pesos) și o nucă de cocos răcită cu un pai în ea (20 de pesos) m-au pus repede pe picioare, dar după excursie. cu 96 de pesos mi-am luat un sub de 15 și un 7UP la 0.5 de la Subway.

chichen itza e unul dintre cele mai spectaculoase situri. printre care și o piramidă maya imensă. lipsa unui ghid în engleză mi-a limitat percepția asupra sitului. interesant este terenul de joc cu mingea maya care e perfect conservat. și zecile de comercianți. n-am scăpat fără aproximativ USD 70 dați pe tot felul de suveniruri. cea mai bună tactică e ”nu mă interesează”. și da, bucățile de piatră lucrate și vopsite manual rezistă în bagajul de cală dacă sunt puse între haine. în rest, umezeala de pe continent (chichen itza e în interior) e crâncenă. obiectivul meu preferat 50/1.8 s-a aburit în interior! și am stat cu el scos din aparat, la soare, să își revină. de la piramide am mers la un cenote – un lac subteran cu o deschidere deasupra, care ar fi fost superb dacă ar fi fost soare. apoi aproape o oră în valladolid, al treilea oraș construit de spaniolii cotropitori. păstrați-vă câșiva pesos pentru magazinul cu lucruri lucrate manual vis-a-vis de parc. găsiți acolo haine mexicane, ciocolată maya și gumă de mestecat naturală. drumul pe care l-am parcurs până la chichen itza mi-a permis să arunc o privire și asupra sărăciei crunte din mexic. unde fiecare sat prin care treceam părea din ce în ce mai sărac, cu case paralelipipedice din chirpici sau colibe din vreascuri acoperite cu frunze de palmieri, cu magazine cu pereși jupuiși.

xcaret a fost bijuteria excursiilor. un parc natural destul de aproape de hotel, plin de animale, plante și activități pe care le poți face atât ca om mare, dar mai ales când ești mic. ce mi-a plăcut în mod deosebit a fost snorkeling-ul pe unul dintre râurile subterane – deși habar n-am să înnot și mi-e îngrozitor de frică de apă, ținându-mă de un prieten am reușit să parcurg cam 80% din râu. experiența a fost extraordinară: zone de luminiă alternând cu peșteri, cu apă transparentă, sărată, prin care se vedeau pești. xcaret e un loc scump. un suc sau o apă costă 28 de pesos în timp ce o bere la doză 49 de pesos. spre deosebire de majoritatea locurilor din mexic, aici se fumează (în cluburi, restaurante și alte parcuri nu!). all-inclusive e doar la restaurantul unde se i-a prânzul. care e super aglomerat. totuși mâncarea excelentă compensează. parcul este extraordinar, însă ce mi-a atras atenția în mod deosebit este spectacolul care începe la ora 6 și care prezintă istoria mexicului de la mayași până în zilele noastre: cum trăiau mayașii, jocurile cu mingea, cum au fost cuceriți, cum sunt mexicanii actuali în funcție de provincie. în mod sigur, xcaret e un loc unde să te întorci, însă foarte scump – o fotografie printată făcută de ei costă USD 14.

la final, să nu uiți să păstrezi 55 de euro sau 1,000 de pesos pentru taxa de aeroport. și să completezi formularul de vamă. drumul va fi trist cu siguranță pentru că mexic este o experiență deosebită și oricâte zile ai sta, în mod sigur își vei dori să mai fi stat cel pușin una în plus.

mulțumesc lui chief că a tras de mine să mergem în excursia asta și andreei pentru că ne-a trimis în mexic cu 5,825 de lei de persoană incluzând hotel de 5 stele pentru 7 nopți, all-inclusive, bilete de avion dus întors din bucurești în madrid și din madrid în cancun, cazare în madrid la un hotel de 4 stele cu transport de la și către aeroport și mic dejun inclus și asigurări premium (inclusiv în caz de răpire =) ).

p.s.: pozele sunt toate făcute de mine și mi-ar plăcea să nu vi le însușiți.