ublo
bogdan's (micro)blog

bogdan » «de ce iubim ursuleții?», partea a doua.. *

09:41 pm on Nov 17, 2009 | read the article | tags: me

«de ce iubim ursuleții?», partea a doua.. *

pentru că ursuleții sunt ființe independente, care nu depind de nimeni și de nimic, care iubesc oamenii pentru ceea ce sunt, dând de fiecare dată dovadă de altruism și încredere în semeni – inclusiv în cei care nu ar trebui; pentru că, ființe sensibile care se rănesc ușor în sentimentele ascuțite ale celor din jur, aleg întotdeauna să-i ierte și să țină la ei în continuare; pentru că ursuleții nu se lasă ușor impresionați și știu să aprecieze un om pentru ceea ce conține în interior; pentru că ursuleții sunt deștepți și comunicativi și orgolioși și nu se lasă călcați în picioare; pentru că se deschid doar în fața celor pe care îi iubesc.

pentru că ursuleții au simțul umorului; pentru că nu le e frică sau rușine să citească benzi desenate, sau să se poarte poarte copilăresc; pentru că ursuleții sunt sensibili la artă, sau măcar la animăluțele desenate pe hârtii, căni, brelocuri sau bluze; pentru că, atunci când ești supărat, ursuleții știu să te facă să zâmbești ștergându-ți din minte, cu o simplă privire și un zâmbet, absolut orice, inclusiv data ziua în care te-ai născut;

pentru că ursuleșii sunt ființe delicate, draguțe, asemeni unor copii, care se apără de exterior prin mărime și un pic de agresivitate, dar care, îndată ce ai îndepărtat barierele, devin la fel de fragili ca o notă muzicală; pentru că ursuleților le place culoarea mov și negru și argintiu, și florile, lisiandrul, orhideele și trandafirii, și lucrurile draguțe. pentru că ronțăie jeleuri și ursuleși «barni» și ciocolată din aia bună; pentru că ursuleții țin la familiile lor, unde încearcă să-i ajute pe toți, iubind în special copii, cărora le zâmbesc ștrengărește în timp ce îi răsfață

* din nou, ca sursă de inspirație îl menșionez pe cărtărescu. ca sursă pentru text, citez un sms de trei mii și ceva de caractere..