ublo
bogdan's (micro)blog

bogdan » de ce nu faci mai multă cercetare?

08:36 am on Nov 4, 2019 | read the article | tags: ideas

recent, asta e întrebarea pe care o aud destul de des. abilitățile mele în domeniu se încadrează în domeniul “physical computing”: ştiu binişor cum funcționează diferite sisteme fizice încât să le conectez la un calculator şi apoi să procesez datele şi să obțin ceva util. am şi 3 brevete în domeniul ăsta. adica “i did my share”. doar că m-am plictisit. nu de satisfacția unei descoperiri – departe de mine gândul, până la urmă asta e pasiunea mea, ci de cum cercetarea “organizată” vede asta.

prin cercetare organizată înțeleg contractarea unui grup de cercetători de către o instituție, publică sau privată să rezolve o problemă. e nevoie de un grup pentru că nimeni nu are cunoştințe care să acopere tot. la nivel superficial, e bine să ai noțiuni despre părțile întregului proiect, însă atunci când ajungi la detalii, e nevoie de o anume experiență care nu poți să o ai decât dacă ai aprofundat un domeniu. şi nu poți fizic să aprofundezi toate domeniile.

prima problemă pe care o am e cu noțiunea asta de grup: pe scurt, nu toți sunt la fel de competenți. în majoritatea cazurilor nu poți să alegi cu cine lucrezi şi te trezeşti în situația că trebuie să faci compromisuri pentru că cineva nu şi-a făcut treaba, iar în opinia mea, asta diluează extrem de mult rezultatul obținut. pentru că în loc să atingi “state of the art” te opreşti la un românesc “merge şi aşa”.

a doua problemă, mai importantă, e legată de partea financiară, dar nu aşa cum ți-ai imagina: intru într-un proiect de cercetare ca să am acces la o infrastructură pe care altfel nu mi-o permit. eh, pentru că suntem în România şi pentru salarii mai mari tăiem din bugetul de achiziții, mă trezesc că pot să cumpăr aproape tot ce am nevoie doar lucrând puțin mai mult la birou sau cumpărându-mi mai puține lucruri de la Zara. şi e trist. poate şi domeniul e de vină, pentru că tot ce-mi trebuie se găseşte pe AliExpress la prețuri derizorii, de altfel şi sursa originală a majorității achizițiilor pentru un proiect. mai mult, pentru lucruri mai complexe (cum am făcut de altfel, mă refer la tranzistori personalizați), nu ies o lună în club şi contractez un serviciu online, pentru că sunt o mulțime.

în al treilea rând e birocrația unui proiect. rapoarte. achiziții. referate de necesitate. discuții cu finanțatori şi investitori şi managementul aşteptărilor lor nerealiste – ah, o mică paranteză aici, dacă nu e niciun risc implicat, n-ar mai fi cercetare, nu? e la fel ca în prima problemă, din lipsă de competență la nivel de grup, m-am trezit plimbat în întâlniri pe post de maimuță, doar pentru a susține credibilitatea proiectului, lucru fără de care pot să trăiesc bine-mersi.

aşa că una peste alta, dacă vreau să cercetez, mai bine muncesc puțin mai mult, îmi iau fără stres tot ce îmi trebuie din munca mea, stau fără stres birocratic, nu trebuie să fac şi munca “colegilor” mei şi beneficiez doar eu de rezultatele muncii mele. cu un singur compromis, că nu pot să adresez o problemă interdisciplinar, că logic, n-am competențe. ah, da, iar probleme găsesc la tot pasul. mai nou şi centralizat, cum sunt pe kaggle.